Tudor Ionescu
DEPUTAT DE ARGEȘ
Partidul S.O.S. România

Categorie: Comunicate

România traversează astăzi una dintre cele mai grave crize din istoria sa recentă, o criză despre care se vorbeşte prea puţin şi care, din păcate, nu se află în centrul agendei politice. Este vorba despre criza demografică.

La Spitalul Orăşenesc Topoloveni, în lunile martie şi iunie 2025 nu s-a înregistrat nicio naştere. În restul lunilor media a fost de doar 2-3 naşteri şi acest caz reflectă, la scară mică, o realitate tot mai apăsătoare la nivel judeţean şi naţional.

Datele recente publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că în anul 2025 s-au născut în România aproximativ 146.000 de copii, cel mai mic număr din ultimul secol şi de peste două ori mai puţin decât în anul 1990! Aceasta nu este doar o statistică, ci un semnal clar că România îmbătrâneşte şi se depopulează într-un ritm care, dacă nu este oprit, va afecta profund economia, sistemul de pensii şi chiar continuitatea Naţiunii Române.

În acelaşi timp, exodul românilor din ultimele decenii a lăsat urme adânci în structura demografică a ţării. Milioane de români au plecat în străinătate din cauza sărăciei şi a corupţiei. Iar în loc să creeze condiţii reale pentru întoarcerea lor, guvernele PSD, PNL, USR şi UDMR au preferat să aducă în locul lor sute de mii de lucrători din Asia şi Africa.

Și alte state europene s-au confruntat cu probleme similare şi au reuşit să stabilizeze natalitatea prin politici publice curajoase, coerente şi asumate pe termen lung. România trebuie să facă acelaşi lucru însă guvernul actual condus de Ilie Bolojan a început să erodeze inclusiv puţinele instrumente existente de sprijin pentru familii. Eliminarea scutirii de la plata contribuţiei de sănătate pentru mamele aflate în concediu de creştere a copilului sau în concediu post-adopţie reprezintă un semnal descurajator pentru tinerele familii.

Tocmai de aceea am iniţiat un proiect de lege care vine să repare această nedreptate şi vizează scutirea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru indemnizaţiile acordate persoanelor aflate în concediu pentru creşterea copilului sau în concediu de acomodare în vederea adopţiei.

Din punctul meu de vedere, sprijinirea Familiei trebuie să devină o prioritate naţională. Nu prin măsuri simbolice sau temporare, ci printr-un pact social şi politic pentru viitorul demografic al României.

Prima direcţie esenţială este sprijinul financiar real pentru familiile cu copii. Statul trebuie să ofere deduceri fiscale semnificative pentru părinţi, creşterea alocaţiilor şi programe de sprijin pentru familiile tinere aflate la început de drum. În România, lucrurile trebuie să se schimbe: a avea copii nu trebuie să devină o povară financiară.

A doua direcţie este accesul la locuinţe pentru familiile tinere. Programele de creditare sau de sprijin pentru locuinţe dedicate familiilor cu copii pot crea stabilitate şi pot încuraja întemeierea unei familii la o vârstă mai timpurie.

A treia direcţie vizează echilibrul dintre viaţa profesională şi cea de familie. Este nevoie de extinderea reţelei de creşe şi grădiniţe, de programe flexibile de muncă pentru părinţi şi de protecţia reală a mamelor pe piaţa muncii.

La fel de importantă este încurajarea revenirii românilor din diaspora. Milioane de români trăiesc şi muncesc astăzi în alte state, iar România trebuie să creeze programe atractive pentru întoarcerea lor, de la sprijin pentru antreprenoriat până la facilităţi fiscale pentru familiile care aleg să revină acasă.

În acelaşi timp, statul român are nevoie de o strategie demografică pe termen lung, asumată de întreaga clasă politică, care să depăşească ciclurile electorale. Refacerea echilibrului demografic nu se poate face în câţiva ani. Chiar şi în cele mai favorabile condiţii, refacerea echilibrelor demografice ar putea dura patru decenii. Și tocmai de aceea trebuie să începem ASTĂZI! Mai târziu ar putea fi prea târziu!

Categorie: Comunicate

Astăzi, de la tribuna Parlamentului României, am tras un semnal ferm de alarmă cu privire la o situaţie care vizează direct suveranitatea, unitatea şi integritatea statului român.

Declaraţiile făcute cu această ocazie de Izsak Balazs, organizatorul acestei manifestări şi liderul unui ONG denumit pompos “Consiliul Naţional Secuiesc”, depăşesc cu mult cadrul unei comemorări şi intră în zona contestării directe a ordinii constituţionale din România.

Condamn deci cu cea mai mare fermitate aceste discursuri şi instigări care pun sub semnul întrebării caracterul naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al Statului Român! Constituţia României nu este relativă şi nu este negociabilă, ea reprezintă temelia pe care se sprijină Statul Român modern şi cadrul în care convieţuiesc, în mod egal şi democratic, toţi cetăţenii acestei ţări, indiferent de etnie.

Mai mult decât atât, trebuie spus clar că realitatea demografică contrazice propaganda autonomistă. La recensămintele oficiale, toţi cei care invocă identitatea secuiască se declară, de fapt, maghiari. Nu există, din punct de vedere numeric şi juridic, o minoritate secuiască. Cu toate acestea, marota aşa zisului “ţinut secuiesc” este folosită deliberat ca instrument politic de către UDMR şi de către structuri anti-statale precum Consiliul Naţional Secuiesc pentru a justifica pretenţii de autonomie teritorială şi pentru a face presiuni politice asupra statului român şi a instituţiilor europene.

Condamn astăzi fără echivoc şi intervenţia oficială a Guvernului Ungariei condus de Viktor Orban în sprijinul Iniţiativei Cetăţeneşti Europene privind autonomia aşa-zisului “ţinut secuiesc”, iniţiată de acelaşi Consiliu Naţional Secuiesc şi aflată pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Consider că acest demers reprezintă un gest grav şi inacceptabil, prin care un stat membru al Uniunii Europene, în speţă Ungaria, încearcă să oblige România la recunoaşterea autonomiei unei unităţi administrative inexistente şi fantasmagorice sub denumirea de “ţinutul secuiesc”.

De aici, din Parlamentul României, transmit un mesaj clar: integritatea teritorială a României nu este şi nu va fi niciodată subiect de negociere!

Solicit Guvernului României, Preşedintelui României şi tuturor instituţiilor statului să acţioneze ferm şi unitar pentru a respinge orice demers autonomist, separatist sau iredentist care pune sub semnul întrebării ordinea constituţională!

De asemenea, cer public UDMR să se delimiteze clar de aceste ONG-uri separatiste, de liderii acestor entităţi şi de declaraţiile lor!

România este şi va rămâne stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil! Iar noi, cei care am fost trimişi aici de cetăţenii români, avem datoria să apărăm România cu fermitate şi responsabilitate!

Categorie: Comunicate

România se confruntă cu cea mai gravă criză demografică din istorie, satele se golesc, oraşele îmbătrânesc iar tinerii pleacă în valuri spre Occident. În acest context sumbru, m-aş fi aşteptat ca priorităţile partidelor aflate la guvernare să fie limpezi şi ancorate în realitate.

M-aş fi aşteptat ca prioritatea absolută a coaliţiei PSD-PNL-USR-UDMR-Minorităţi să fie sprijinirea familiilor tinere, stimulente fiscale pentru părinţi, programe pentru repatrierea românilor din diaspora şi stabilitatea economică minimă necesară pentru ca românii să aibă curajul de a face copii. Dar nu. În loc să-l preocupe drama demografică a României, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, pare hotărât să deschidă un nou front ideologic: legalizarea aşa ziselor „căsătorii” homosexuale şi asta în plin Post al Sfintelor Paşti!

Momentul ales nu este doar discutabil, ci de-a dreptul provocator. Într-o ţară majoritar ortodoxă, pentru care perioada Paştelui are o încărcătură spirituală profundă, promovarea unei astfel de teme este percepută ca o provocare iar Sorin Grindeanu pare hotărât să forţeze o agendă controversată, ignorând faptul că România are una dintre cele mai rapide scăderi demografice din Uniunea Europeană.

În loc să discute despre cum PSD sprijină concret familiile care abia îşi permit chiria şi creşa, liderul social-democrat pare mai degrabă interesat să mimeze progresismul în timp ce marile dosare – educaţia, sănătatea, declinul demografic – rămân în continuare tratate superficial. În loc să construiască soluţii pentru viitorul unei naţiuni în declin numeric şi moral, guvernarea actuală riscă să rămână captivă într-un spectacol ideologic care adânceşte faliile sociale şi deturnează discuţia de la adevăratele urgenţe ale României.

Există şi o doză de ipocrizie politică în această mişcare: PSD, partid care ani la rând s-a adresat unui electorat conservator din punct de vedere axiologic, devotat familiei în sensul clasic al termenului, pare să vireze brusc spre o agendă radicală anti-familie şi anti-creştină, fără o dezbatere serioasă în interiorul partidului. Oare ce cred membrii PSD despre această schimbare de direcţie?

Mai mult, discursul despre legalizarea “căsătoriilor” între persoane de acelaşi sex este adesea prezentat ca un test suprem al modernităţii. Dacă eşti pentru, eşti „european”, dacă eşti rezervat sau critic, eşti retrograd. O astfel de polarizare simplistă nu face decât să fractureze şi mai mult o societate deja tensionată. România nu are nevoie de noi linii de falie, ci de punţi. Nu are nevoie de teme aruncate ca grenade în spaţiul public, ci de politici coerente care să răspundă nevoilor reale ale românilor.

Între timp, românii continuă să plece peste graniţe. Cuplurile amână decizia de a avea copii. Statul oferă alocaţii simbolice şi birocraţie sufocantă, în timp ce preţurile cresc mai repede decât salariile. Despre aceste lucruri, discursul domnului Grindeanu este vag, general, plin de promisiuni reciclate. În schimb, tema „căsătoriilor” homosexuale este împinsă în prim-plan cu o energie suspect de mare.

Un lider responsabil de partid aflat la guvernare ar fi trebuit să înceapă cu întrebările: cum stopăm declinul demografic al ţării? Cum sprijinim familiile din România şi cum asigurăm viitorul Naţiunii Române? Până când aceste întrebări nu primesc răspunsuri serioase, orice tentativă de a schimba fundamental definiţii şi instituţii pare mai degrabă o diversiune decât o prioritate legitimă.

Categorie: Comunicate

Asociaţia Accept, o organizaţie „non-guvernamentală” cunoscută pentru paradele anuale ale homosexualilor din Bucureşti şi finanţată generos chiar din surse guvernamentale externe a iniţiat recent un proiect scandalos, o tabără de activism homosexual, care ţinteşte adolescenţii din mai multe judeţe, între care şi judeţul Argeş.

Tinerii din municipiul Curtea de Argeş, din oraşele Costeşti şi Mioveni şi din sate din zona Bascov şi Mărăcineni sunt vizaţi de o „tabără de activism trans şi queer” care se adresează inclusiv minorilor.

Într-o perioadă în care în municipiul Curtea de Argeş şi în comunele învecinate a fost instituită starea de alertă iar şcolile se confruntă cu o criză sanitară fără precedent din cauza contaminării apei cu o bacterie periculoasă, asistăm în mod paradoxal la proliferarea unor programe de activism homosexual care vizează direct adolescenţii, în special din comunităţile mici şi mediile vulnerabile.

Nu contestăm dreptul niciunei organizaţii de a activa în spaţiul civic. Însă atunci când proiectele se adresează minorilor şi abordează teme sensibile privind identitatea, sexualitatea şi valorile familiei, statul are obligaţia constituţională de a pune pe primul loc interesul superior al copilului şi dreptul părinţilor de a decide asupra educaţiei propriilor copii.

În anul 2023 Asociaţia Accept a primit un grant de aproape un milion de euro din partea guvernului Norvegiei, cu scopul precis de a influenţa schimbarea legislaţiei familiei în România pentru a legifera aşa-zisa „căsătorie între persoane de acelaşi sex”. Or, educaţia copiilor nu poate deveni teren de influenţă pentru agende ideologice sau pentru organizaţii care urmăresc, direct sau indirect, schimbări legislative majore în domenii fundamentale precum familia. Din punctul meu de vedere, în calitate de Deputat ales în Parlamentul României, orice intervenţie în spaţiul şcolar sau extraşcolar care priveşte minorii trebuie să respecte câteva principii clare: transparenţa totală a finanţării, obiective explicite, acordul informat al părinţilor şi adaptare strictă la vârsta şi nivelul de maturitate al copiilor.

România este un stat suveran iar legislaţia privind familia, educaţia şi protecţia copilului trebuie decisă prin dezbatere democratică în Parlamentul României, nu sub presiunea unor finanţări externe sau a unor recomandări formulate de structuri supranaţionale.

De asemenea, este necesară o dezbatere serioasă privind rolul ONG-urilor în spaţiul educaţional. Acestea pot contribui la dezvoltarea comunităţilor, însă nu pot înlocui familia şi nici autoritatea statului în definirea curriculumului şi a politicilor publice. Rolul fundamental în formarea morală şi valorică a copiilor aparţine părinţilor. Copiii României au nevoie, înainte de orice, de şcoli sigure, de profesori bine pregătiţi, de programe de prevenire a violenţei şi a consumului de droguri, de sprijin psihologic real şi perspective economice solide. Ei au nevoie de stabilitate şi echilibru, nu de tabere de activism homosexual.

În numele protecţiei minorilor şi al responsabilităţii faţă de generaţiile viitoare, voi iniţia proiecte legislative care să reglementeze accesul ONG-urilor la activităţi cu minori, transparenţa deplină a finanţărilor externe şi reafirmarea fermă a principiului potrivit căruia părinţii sunt primii responsabili pentru educaţia copiilor lor.

Copiii României nu sunt un experiment. Ei sunt viitorul Naţiunii iar responsabilitatea noastră este să îi apărăm prin echilibru, discernământ şi decizii luate aici, în Parlamentul României, în interesul lor!

Categorie: Comunicate

Astăzi, din Parlamentul României, trag un semnal puternic de alarmă asupra Acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi India încheiat în data de 27 ianuarie 2026 şi avertizez că acest acord aruncă în aer locurile de muncă ale românilor, suveranitatea României şi a statelor europene şi dreptul nostru de a decide cine munceşte, cine studiază şi cine trăieşte pe teritoriul nostru.

Acordul UE–India nu este despre comerţ. Este despre migraţie mascată. Este despre transformarea Uniunii Europene într-un magnet pentru forţa de muncă ieftină din India, cu binecuvântarea birocraţilor de la Bruxelles şi fără consultarea românilor şi a popoarelor europene.

Ni se spune că în acest acord este vorba despre „mobilitate temporară”. Dar ştim foarte bine ce înseamnă asta în realitate: şedere permanentă, presiune pe salarii, competiţie neloială şi pierderea locurilor de muncă ale românilor.

În IT, unul dintre puţinele sectoare unde tinerii români şi europeni încă mai aveau şanse reale, acest acord deschide porţile pentru sute de mii de specialişti aduşi din India, dispuşi să lucreze pe salarii mai mici. Rezultatul? Programatorii noştri vor fi împinşi afară din piaţă, salariile vor scădea iar tinerii noştri vor pleca peste hotare!

Ni se spune că avem „deficit de forţă de muncă”. Nu, doamnelor şi domnilor deputaţi, avem deficit de salarii decente şi de respect pentru propriii cetăţeni! Răspunsul nu este importul de muncitori străini, ci investiţia în tinerii noştri!

Mai grav este că acest acord a fost declarat „EU-only”, eliminând parlamentele naţionale din procesul de ratificare, o lovitură directă dată suveranităţii României şi a statelor europene! Se decide peste capul popoarelor cine vine să muncească în ţările noastre, cine intră în universităţile noastre şi cine ocupă locurile de muncă finanţate din taxele noastre!

Iar în timp ce ni se spune că în Acordul UE–India nu există prevederi despre imigraţie permanentă sau întregirea familiilor, experienţa ne arată contrariul: migraţia temporară devine permanentă iar nota de plată ajunge la cetăţenii români şi europeni prin presiune pe locuinţe, pe spitale, pe şcoli şi pe servicii publice.

Acesta nu este deci un acord economic. Este un transfer de suveranitate dinspre statele membre UE către birocraţii nealeşi de la Bruxelles!

România nu are nevoie de import de forţă de muncă străină. România are nevoie de protecţia muncitorilor noştri, a inginerilor noştri, a programatorilor noştri, a tinerilor noştri!

De aceea, îi cer imperativ Ministrului Afacerilor Externe, doamna Oana Țoiu şi Reprezentantului Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, doamna Iulia Matei, să nu ratifice acest acord şi să readucă controlul asupra politicii muncii şi migraţiei acolo unde îi este locul: în Parlamentul României, nu în birourile opace ale comisarilor europeni!

Categorie: Comunicate

Ziua de 24 ianuarie este ziua în care românii au dovedit că destinul unei Naţiuni nu se scrie prin supunere, ci prin voinţă, curaj şi credinţă în unitate!

Unirea Țării Româneşti cu Moldova nu a fost un simplu act politic, ci începutul edificării statului român modern şi temelia pe care s-a ridicat mai târziu România Mare. Fără 24 ianuarie 1859, nu ar fi putut exista 1 Decembrie 1918.

Pe 24 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn al ambelor Principate Române şi a devenit simbolul victoriei unităţii româneşti. Prin el, românii au arătat lumii întregi că pot fi o singură naţiune, cu o singură voinţă, un singur steag şi un singur ideal: România unită, puternică şi demnă!

Alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza la 5 şi 24 ianuarie 1859 a generat o explozie de entuziasm naţional şi a marcat o victorie a românilor asupra dezbinării şi a presiunilor străine. Recunoaşterea internaţională a dublei alegeri a consfinţit nu doar un act diplomatic, ci o hotărâre de neclintit a unui popor care ştia ce vrea: să fie liber, unit şi stăpân pe destinul său!

România de astăzi nu mai este însă întreagă, iar faptul că şi în 2026 există pe harta Europei două state româneşti - România şi Republica Moldova - reprezintă o nedreptate istorică care aşteaptă să fie reparată. Aşa cum germanii au avut curajul şi maturitatea să reunifice cele două Germanii, şi românii pot, trebuie şi vor reface unitatea naţională prin voinţă politică, prin strategie coerentă şi prin solidaritate naţională.

Generaţia noastră de oameni politici este chemată să ridice din nou stindardul unirii, să redea forţa şi demnitatea naţiunii române şi să ducă până la capăt visul înaintaşilor, pentru că România merită să fie din nou mare, respectată şi puternică!

Noi, naţionaliştii români, afirmăm deci răspicat că principala prioritate a politicii externe a României trebuie să fie reunificarea celor două state româneşti, România şi Republica Moldova.

Și facem apel la clasa politică din Republica Moldova să conştientizeze adevărul istoric şi necesitatea strategică a reunificării cu Patria-mamă, România, singurul obiectiv realist şi benefic pentru viitorul comun, respingând iluziile unei integrări incerte într-o Uniune Europeană tot mai dezbinată, confuză şi indecisă.

Pentru această reunificare istorică nu avem nevoie de niciun referendum, întrucât nici sovieticii nu au organizat vreun referendum, nici în 1940 şi nici în 1944, atunci când au reanexat Basarabia şi nordul Bucovinei la Uniunea Sovietică. Niciun român basarabean sau bucovinean nu a fost întrebat dacă doreşte să trăiască în URSS sau să se mute graniţa de pe Nistru pe Prut.

Decizia de reunire aparţine exclusiv celor două Parlamente, de la Bucureşti şi de la Chişinău, ca foruri legislative şi reprezentative. Și vă chem pe toţi membrii celor două Parlamente să înfăptuim idealul reîntregirii României, vă chem să scriem împreună istorie, vă chem să afirmăm principala prioritate a politicii externe de pe ambele maluri ale Prutului - reunificarea celor două state româneşti, România şi Republica Moldova!

Trăiască Unirea!

Trăiască România Mare, Demnă, Unită, Puternică şi Suverană!

Categorie: Comunicate

Membrii şi simpatizanţii Partidului S.O.S. România din Argeş şi din toate judeţele aniversează astăzi 176 de ani de la naşterea părintelui naţionalismului modern românesc, Mihai Eminescu.

Celebrăm astăzi nu doar „poetul nepereche”, dar şi omul politic naţionalist şi gazetarul tradiţionalist, fondatorul Societăţii “Carpaţii”, înfiinţată la 24 ianuarie 1882, cu scopul unirii tuturor pământurilor româneşti aflate sub administraţie străină, într-un singur stat numit Dacia Mare.

Toţi cei care îl omagiază astăzi cu fast doar pe „poetul naţional”, lasând în umbră activitatea lui de gazetar şi de om politic naţionalist, devin complici cu cei care l-au asasinat moral şi fizic în 1889, urmărind ca Eminescu să ramână în memoria românilor doar ca poet, cu toate că principala sa activitate a fost cea de jurnalist.

Toţi cei care îl elogiază astăzi doar pe ”Luceafărul poeziei româneşti” devin părtaşi cu toţi cei care i-au trecut sub tăcere opera publicistică timp de peste un secol, prezentându-l pentru posteritate doar ca pe „ultimul mare poet romantic european”.

Partidul S.O.S. România, fondat doctrinar în mare măsură pe gândirea politică şi economică naţionalistă eminesciană, promovează încă de la întemeiere adevărul despre omul politic şi jurnalistul naţionalist Mihai Eminescu şi o vom face în continuare!

Categorie: Comunicate

În data de 19 Decembrie 2025 Ministrul PSD al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a supus Guvernului spre adoptare un Proiect de Hotărâre privind stabilirea unui contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România în anul 2026.

În calitate de Deputat ales în Parlamentul României şi de Vicelider al Grupului Parlamentar al Partidului S.O.S. România din Camera Deputaţilor, anunţ că mă opun categoric acestui proiect de Hotărâre al Guvernului şi solicit retragerea Proiectului şi renunţarea în totalitate la contingentul de 90.000 de lucrători străini cu care Guvernul României intenţionează să inunde piaţa muncii din România!

Aducerea în România a 90.000 de lucrători asiatici şi africani în anul 2026 este nu doar inoportună, ci şi profund neconstituţională, încălcând grav Articolul 3 din Constituţia României, care stipulează fără echivoc faptul că „pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine”. Sub pretextul deficitului de forţă de muncă – provocat tot de partidele aflate la guvernare prin politicile lor anti-sociale şi anti-economice! -, Guvernul promovează în realitate o politică periculoasă de substituire a forţei de muncă româneşti şi de modificare artificială a echilibrelor sociale, economice şi demografice ale României. Această abordare nu reprezintă o soluţie reală pentru economia naţională, ci o ocolire a obligaţiei statului de a crea condiţii decente pentru propriii cetăţeni.

Decizia este cu atât mai gravă cu cât este luată într-un context economic şi social dezastruos: rata şomajului în 2025 a ajuns la 6% şi este în creştere, rata şomajului în rândul tinerilor a depăşit 27% iar România are jumătate de milion de şomeri, cărora

Guvernul nu e capabil să le asigure un loc de muncă. În schimb Guvernul Bolojan este gata să ofere locuri de muncă pentru 90.000 de nepalezi, sri lankezi, indieni şi cetăţeni ai altor state din Asia şi Africa.

În acelaşi timp, peste 200.000 de români se repatriază în fiecare an, revenind în Țară după ani de sacrificii şi muncă grea în străinătate, în speranţa unui trai decent în propria lor Țară şi a unor locuri de muncă stabile. Iar Guvernul României, în loc să creeze politici de reintegrare pe piaţa muncii din România pentru aceşti cetăţeni români, alege să îi ignore şi să importe forţă de muncă străină, slab calificată sau necalificată din state asiatice şi africane.

În loc să încurajeze repatrierea românilor din Italia, Spania, UK, Germania şi alte state europene, în loc să suplimenteze campaniile, granturile şi împrumuturile destinate românilor care revin în Țară după lungul exil economic, Guvernul PSD-PNL-USR-UDMR-Minorităţi se grăbeşte să importe muncitori străini.

Aşa-zisul „deficit de forţă de muncă” invocat de Executiv este în fapt rezultatul politicilor economice dezastruoase ale Guvernului care au condus la salarii nemotivante, condiţii de muncă precare şi absenţa unei strategii de creare de noi locuri de muncă şi de repatriere activă a românilor alungaţi peste graniţe.

Importul masiv de muncitori străini nu rezolvă problemele pieţei muncii din România, ci le agravează: pune presiune pe salarii, reduce puterea de negociere a angajaţilor români, adânceşte inechităţile sociale şi creează tensiuni sociale şi etnice pe termen mediu şi lung. În aceste condiţii, menţinerea contingentului de lucrători străini este o sfidare directă la adresa românilor care muncesc, care sunt în căutarea unui loc de muncă sau care se întorc acasă din exilul economic! Guvernul României are obligaţia să acţioneze pentru binele general al ţării şi al cetăţenilor români, nu al muncitorilor străini din Nepal, Sri Lanka, Bangladesh sau Vietnam!

De aceea, în numele Grupului Deputaţilor S.O.S. România solicit ferm:

– eliminarea totală a contingentului de lucrători străini pentru anul 2026,

– stoparea acestei politici periculoase a Guvernului României de înlocuire a lucrătorilor români cu lucrători străini,

– programe de reintegrare pe piaţa muncii din România a românilor repatriaţi,

- respectarea strictă a spiritului şi literei Constituţiei României şi adoptarea unor politici care să pună românii pe primul loc, în propria lor Țară!

Categorie: Comunicate

Astăzi, în ultima şedinţă a Camerei Deputaţilor din anul 2025, mi-am exprimat opoziţia faţă de semnarea acordului comercial dintre Uniunea Europeană şi statele Mercosur din America de Sud, un acord periculos care condamnă agricultura românească şi trădează interesele fermierilor români.

Acest acord nu este despre cooperare, nu este despre dezvoltare, ci despre sacrificarea producătorilor români şi europeni.

Nu vrem ca România să devină o colonie agricolă şi nici o piaţă de desfacere pentru produse ieftine, obţinute fără reguli, fără standarde şi fără respect pentru consumatori. Fermierii români sunt obligaţi să respecte unele dintre cele mai dure norme din lume: restricţii privind pesticidele, cerinţe costisitoare de mediu, reguli stricte de bunăstare animală. În acelaşi timp, prin acest acord, ni se cere să acceptăm produse provenite din statele Mercosur - din Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay -, unde aceste reguli nu există sau sunt ignorate. Aceasta nu este competiţie, este sabotaj economic!

Semnarea acestui acord înseamnă faliment pentru mii de fermieri români, distrugerea fermelor de familie, abandonarea satului românesc şi transformarea României într-o ţară dependentă de importuri. Înseamnă pierderea suveranităţii alimentare şi a controlului asupra propriei noastre hrane. Orice stat care renunţă la capacitatea de a-şi hrăni populaţia renunţă, de fapt, la o parte din suveranitatea sa!

Este inadmisibil ca Uniunea Europeană să vorbească despre protejarea mediului şi despre tranziţii „juste”, să ne bage pe gât Pactul Verde, în timp ce deschide larg porţile pentru produse obţinute prin defrişări masive, utilizarea substanţelor interzise şi exploatarea necontrolată a resurselor. România nu trebuie să fie complice la această ipocrizie!

În acest context, l-am somat public pe Preşedintele României, domnul Nicuşor Dan, să renunţe imediat la susţinerea acestui acord comercial nociv pentru fermierii şi agricultorii români! Preşedintele României are obligaţia constituţională de a apăra interesele naţionale, nu de a gira politici care lovesc direct în producătorii autohtoni.

România trebuie să spună un NU răspicat acestui acord! Nu ne sacrificăm agricultura şi fermierii şi nu acceptăm decizii luate împotriva interesului naţional! Cer Guvernului României şi tuturor colegilor parlamentari să respingă acest acord şi să apere dreptul românilor de a produce, de a munci şi de a trăi pe pământul lor!

Viitorul agriculturii româneşti nu se negociază, se apără!

Categorie: Comunicate

În data de 21 decembrie, prin Legea nr. 198/2011, Parlamentul României si-a îndeplinit o datorie morală prin instituirea Zilei Memoriei Victimelor Comunismului din Romania şi prin angajamentul de a spune adevărul despre unul dintre cele mai întunecate capitole ale istoriei noastre naţionale.

Comunismul nu a fost doar o dictatură politică. A fost un program sistematic de distrugere a elitelor României. România a fost decapitată. Elitele noastre intelectuale, politice, culturale, militare şi spirituale au fost identificate ca „duşmani ai poporului” şi eliminate cu brutalitate: academicieni, profesori universitari, jurişti de prestigiu, istorici, scriitori, ofiţeri, diplomaţi, economişti, oameni de stat, lideri naţionalişti, mari industriaşi, dar şi ţărani gospodari, pilonii fireşti ai unei naţiuni sănătoase.

Aceşti oameni nu au fost vinovaţi de altceva decât de competenţă, caracter şi dragoste de ţară. Au fost arestaţi noaptea, judecaţi în procese-spectacol, condamnaţi fără vină şi aruncaţi în temniţe menite să distrugă nu doar trupul, ci şi spiritul: Sighet, Aiud, Gherla, Piteşti, Râmnicu Sărat, Canalul Morţii. Acolo a fost ucisă conştiinţa României.

În celulele reci au murit miniştrii României Mari, lideri politici care făuriseră statul naţional, academicieni care ridicaseră cultura română la nivel european, preoţi şi episcopi care au refuzat să-şi trădeze credinţa, profesori care formaseră generaţii întregi de români.

Comunismul a înlocuit meritul cu obedienţa, valoarea cu delaţiunea, onoarea cu frica. Prin eliminarea elitelor, regimul a urmărit să creeze un popor fără repere, fără memorie, fără verticalitate.

Astăzi trebuie spus clar: România nu a fost săracă pentru că nu avea valori, ci pentru că valorile i-au fost ucise sau reduse la tăcere.

Pe 21 decembrie 1989 când românii au ieşit în stradă şi au fost împuşcaţi, acea revoltă a fost şi strigătul tardiv al elitelor exterminate, o ultimă chemare la demnitate naţională.

Comemorarea victimelor comunismului nu este un exerciţiu simbolic. Este o obligaţie morală pentru toţi oamenii politici şi totodată o obligaţie de stat instituită prin lege. Fără adevăr despre distrugerea elitelor, nu există reconciliere reală şi nici viitor solid.

Astăzi, din Parlamentul României, afirm răspicat: comunismul a fost un regim criminal şi ilegitim! Distrugerea elitelor româneşti a fost o crimă împotriva naţiunii! Iar uitarea este o nouă formă de trădare!

Să spunem deci tinerilor cine au fost cei eliminaţi. Să le redăm numele, locul în istorie şi onoarea. Să reconstruim România pe merit, adevăr şi memorie!

Dumnezeu să-i odihnească pe martirii temniţelor comuniste! Și Dumnezeu să ocrotească România!

Categorie: Comunicate

Am luat astăzi cuvântul de la tribuna Parlamentului pentru a avertiza din nou asupra uneia dintre cele mai grave situaţii generate de la actuala guvernare: criza apei potabile din judeţul Argeş, care a lăsat aproximativ 40.000 de români fără acces la un serviciu public esenţial.

Golirea barajului Vidraru nu este, în sine, problema. Problema este modul iresponsabil în care această operaţiune a fost decisă şi gestionată, fără soluţii alternative funcţionale, fără o informare reală a autorităţilor locale şi a populaţiei şi fără o evaluare serioasă a impactului asupra sănătăţii publice.

Această decizie a generat o criză majoră, cu efecte directe asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor, asupra funcţionării spitalelor, şcolilor, grădiniţelor şi altor instituţii publice din judeţul Argeş. Lipsa apei potabile nu înseamnă doar disconfort, ci un risc epidemiologic real, care poate duce la apariţia focarelor de boli şi la punerea în pericol a sănătăţii oamenilor!

Este inadmisibil ca Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să gestioneze o asemenea criză fără a asigura continuitatea alimentării cu apă iar Ministerul Sănătăţii să trateze cu pasivitate un risc evident pentru sănătatea publică!

Aceasta nu este deci o problemă tehnică. Este un eşec răsunător al guvernării PNL-PSD-USR-UDMR! Este dovada clară a unei rupturi între deciziile luate în Ministere şi realitatea din comunităţi.

De la tribuna Camerei Deputaţilor am solicitat din nou:

- demiterea Ministrului Mediului, Diana Buzoianu!

- măsuri urgente şi concrete pentru restabilirea permanentă a alimentării cu apă potabilă a Municipiului Curtea de Argeş şi a comunelor Valea Danului, Valea Iaşului şi Băiculeşti!

- sprijin real pentru autorităţile locale şi pentru populaţia afectată din judeţul Argeş!

- identificarea şi sancţionarea celor responsabili pentru această criză majoră!

Accesul la apă potabilă nu este un privilegiu. Este un drept fundamental, esenţial pentru sănătate, demnitate şi o viaţă decentă. Orice guvern care îl încalcă, prin indiferenţă sau incompetenţă, îşi pierde legitimitatea morală!

Criza apei din judeţul Argeş trebuie să fie un semnal de alarmă şi un punct de cotitură. Partidul S.O.S. România nu poate accepta ca zeci de mii de argeşeni să fie trataţi ca o statistică sau ca un efect colateral al unor decizii prost gândite. Iar criza apei din judeţul Argeş nu mai poate fi tratată cu indiferenţă, explicaţii evazive sau promisiuni fără acoperire!

Categorie: Comunicate

Decizia recentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind obligativitatea recunoaşterii „căsătoriilor” homosexuale în toate statele membre UE, intră în contradicţie directă cu legislaţia României! Doctrina suveranităţii naţionale, înscrisă în Constituţia ţării noastre, presupune capacitatea naţiunii de a decide singură, prin referendum sau prin reprezentanţii aleşi, asupra unor domenii esenţiale, între care familia ocupă un loc central.

Codul Civil românesc nu doar că interzice încheierea unei „căsătorii” între doi bărbaţi sau două femei, ci exclude şi recunoaşterea unor astfel de uniuni realizate în alte state. Această prevedere legislativă reflectă conceptele juridice şi culturale ale societăţii româneşti privind instituţia căsătoriei. Totuşi, CJUE a stabilit că, pentru garantarea liberei circulaţii şi a dreptului la rezidenţă, un stat membru este obligat să recunoască statutul de soţ dobândit într-o altă ţară, chiar dacă propria legislaţie interzice asemenea forme de uniune.

Deşi Curtea afirmă că nu pune în discuţie competenţa statelor în definirea căsătoriei, decizia sa goleşte parţial de conţinut interdicţia din legislaţia naţională. Refuzând să accepte politica internă ca argument pentru neacordarea dreptului de rezidenţă, CJUE introduce o redefinire implicită a noţiunii de „soţi”, cel puţin în domeniul liberei circulaţii. Aceasta ar putea reprezenta doar începutul unei „pante alunecoase”, conducând treptat la solicitări suplimentare de drepturi derivate din recunoaşterea acestor uniuni.

Mai mult, aplicarea hotărârii CJUE în contradicţie cu normele interne riscă să genereze un conflict juridic major. România s-ar afla în situaţia de a opera, simultan, cu două definiţii ale familiei, fapt ce ar provoca insecuritate juridică şi confuzie legislativă. Domenii precum filiaţia, regimul fiscal, drepturile sociale, condiţiile de angajare sau prevederile privind concediul parental ar fi afectate, conducând în final la o uniformizare forţată la nivelul UE într-un sector care aparţine exclusiv competenţei naţionale.

CJUE transformă deci jurisprudenţa într-un instrument utilizat de instituţii supranaţionale pentru impunerea unei viziuni radicale de stânga şi anti-familie asupra societăţii. Curentul deconstructivist, odinioară prezent doar în disputele teoretice, s-a infiltrat vizibil în structurile europene, influenţând decizii cu impact direct asupra statelor membre.

În actualul context de instabilitate economică şi politică, o asemenea abordare amplifică diviziunile din interiorul Uniunii, subminând respectul pentru competenţa naţională şi diversitatea culturală, considerând că ordinea juridică a statelor membre este irelevantă.

Partidul S.O.S. România se opune ferm modificării, sub presiune externă, a legislaţiei naţionale privind familia! Solicit deci Guvernului şi colegilor parlamentari să refuze recunoaşterea în România a „căsătoriilor” între persoane de acelaşi sex, încheiate în alte state!