Tudor Ionescu
DEPUTAT DE ARGEȘ
Partidul S.O.S. România

Categorie: Comunicate

Asistăm astăzi la un atac fără precedent asupra democraţiei şi a libertăţii de exprimare a opiniilor politice! Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cerut Parlamentului European ridicarea imunităţii doamnei eurodeputate Diana Iovanovici-Șoşoacă!

Ne aflăm fără niciun dubiu în faţa unui dosar politic, menit să intimideze opoziţia, să reducă la tăcere vocile incomode, să transforme justiţia într-o bâtă împotriva celor care au deranjat casta eurocraţilor de la Bruxelles!

Când un europarlamentar ales prin vot direct de români, pentru reprezentarea lor politică, este atacat pentru opiniile sale politice, nu vorbim despre o anchetă, nu vorbim de lege, ci despre un atac la adresa democraţiei şi la o dictatură mascată! Este o lovitură dată nu unei persoane, ci însăşi României şi voinţei românilor! Vocea Dianei Șoşoacă este astăzi vânată, opoziţia este ameninţată, iar partidele naţionaliste sunt puse la zid doar pentru că nu acceptă să tacă şi să cedeze în faţa intereselor străine!

Eu, aici, de la această tribună încă liberă, afirm cu fermitate: imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaţilor, ci garantează faptul că un eurodeputat îşi poate exercita liber mandatul, fără a fi supus unei persecuţii politice arbitrare. Eurodeputaţii nu pot face obiectul unei cercetări penale, nu pot fi reţinuţi sau supuşi unor proceduri judiciare pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Ridicarea imunităţii parlamentare pe motive politice nu este deci un act de justiţie – este răzbunare politică! Este o încercare de a submina democraţia şi încrederea românilor în instituţiile statului! Și nu vom permite ca România să fie umilită, nu vom permite ca vocea opoziţiei să fie redusă la tăcere, nu vom permite ca interesele naţionale să fie călcate în picioare!

Dragi colegi, dragi români, solidaritatea noastră cu doamna Diana Iovanovici-Șoşoacă este sinonimă cu libertatea, cu demnitatea şi cu România! Diana Iovanovici-Șoşoacă are hotărârea şi curajul de a face auzită vocea poporului român în Parlamentul European, fiind un avocat al adevărului şi al drepturilor românilor. Și aşa trebuie să rămână!

Categorie: Comunicate

Alegerile parlamentare din Republica Moldova au reprezentat un moment de importanţă majoră pentru viitorul românilor de pe ambele maluri ale Prutului!

Salut cu această ocazie accederea în Parlamentul Republicii Moldova a partidului unionist Democraţia Acasă, un semn limpede că vectorul unionist câştigă teren şi că tot mai mulţi basarabeni cer ReUnirea cu România!

Fac totodată apel la liderii Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) să privească adevărul istoric în faţă: singura opţiune viabilă pentru viitor este Unirea cu România. Domnule Igor Grosu, sunteţi preşedintele PAS, sunteţi cetăţean român şi aţi jurat să fiţi devotat României şi poporului român, să apăraţi drepturile şi interesele Naţiunii Române. Deţineţi majoritatea în Parlamentul Republicii Moldova şi veţi forma singur Guvernul. Vă rog, deci, să faceţi primii paşi concreţi pentru reîntregirea Țării, iar pentru aceasta nu avem nevoie de niciun referendum. Aşa cum sovieticii nu au întrebat poporul când au smuls Basarabia, nici noi nu suntem obligaţi să organizăm vreun referendum pentru a ne reîntregi Țara. Decizia de ReUnire aparţine exclusiv Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, ca foruri reprezentative.

Nu mirajul unei integrări amânate şi iluzorii în Uniunea Europeană vor salva Basarabia, ci sprijinul real, garantat şi natural al Patriei-Mame, România. De aceea, prioritatea politicii externe de la Bucureşti şi Chişinău trebuie să fie ReUnificarea celor două state româneşti. Aşa cum cele două Germanii s-au reunificat în 1991, tot astfel România şi Republica Moldova trebuie să-şi împlinească destinul firesc.

Chem, deci, toţi membrii Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău să înfăptuim idealul reîntregirii neamului, vă chem să scriem împreună paginile istoriei pe care strămoşii noştri le-au visat! ReUnirea nu este doar un obiectiv politic, este un drept istoric, este datoria noastră faţă de generaţiile viitoare!

România şi Republica Moldova trebuie să fie din nou una!

Trăiască România: Unită, Mare, Demnă şi Puternică!

Categorie: Comunicate

Pe 28 septembrie, fraţii noştri din Republica Moldova sunt chemaţi la urne. Este un moment crucial nu doar pentru românii de peste Prut, ci şi pentru destinul întregului Neam Românesc. De aceea, vă chem să fim alături de partidele unioniste din Republica Moldova şi să le urăm succes deplin în această bătălie electorală! Pentru că singurul drum drept şi firesc pentru Basarabia este cel al ReUnirii cu România.

După 35 de ani de la prăbuşirea comunismului, Republica Moldova continuă să fie ţinută artificial departe de Patria-Mamă. Pe harta Europei există încă două state româneşti, despărţite de Prut, dar mai ales de interesele geopolitice ale marilor puteri.

Noi, naţionaliştii români, afirmăm răspicat: prioritatea politicii externe de la Bucureşti şi Chişinău trebuie să fie ReUnificarea celor două state româneşti, România şi Republica Moldova. Aşa cum cele două Germanii s-au reunificat în 1991, la fel şi cele două state româneşti trebuie lăsate să se reunifice.

Și facem apel la toate partidele din Republica Moldova: priviţi adevărul istoric în faţă şi recunoaşteţi singura opţiune viabilă pentru viitor – ReUnirea cu România. Nu iluziile unei integrări amânate şi iluzorii în Uniunea Europeană vor salva Basarabia, ci sprijinul real, garantat şi natural al Patriei-Mame România!

Iar pentru aceasta nu avem nevoie de niciun referendum. Aşa cum sovieticii nu au întrebat poporul când au smuls Basarabia, nici noi nu suntem obligaţi să organizăm vreun referendum pentru a ne reîntregi Țara. Decizia de ReUnire aparţine exclusiv Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, ca foruri reprezentative. Iar astăzi, în 2025, avem datoria să facem primii paşi concreţi. Chem deci fraţii noştri de peste Prut să voteze pentru partidele unioniste, să voteze pentru viitor. Chem clasa politică românească să pună ReUnirea în centrul politicii externe a României!

Vă chem pe toţi dragi colegi să înfăptuim idealul reîntregirii neamului, vă chem să scriem împreună paginile istoriei pe care strămoşii noştri le-au visat! ReUnirea nu este doar un obiectiv politic, este un drept istoric, este datoria noastră faţă de generaţiile viitoare!

România şi Republica Moldova trebuie să fie din nou una!

Trăiască România: Unită, Mare, Demnă şi Puternică!

Categorie: Comunicate

Astăzi, cu prilejul Zilei Internaţionale a Păcii, reafirmăm convingerea noastră, a naţionaliştilor creştini, că pacea este darul lui Dumnezeu, în timp ce războiul vine de la cel potrivnic – din ură, din egoism şi din dorinţa de stăpânire asupra semenilor.

Ca partid creştin, S.O.S. România acţionează politic pentru pace şi respinge implicarea României în orice fel de război. De la fâşia Gaza la Ucraina, de la Sudan la Myanmar, Somalia sau Libia, planeta este sfâşiată de peste 110 conflicte armate, dintre care cel puţin 30 au caracter internaţional sau interstatal. Peste 200.000 de oameni sunt ucişi an de an în aceste războaie.

Deplângem aceste pierderi de vieţi omeneşti şi în mod deosebit tragedia care se desfăşoară chiar la graniţele noastre, în Ucraina, unde două popoare ortodoxe – ruşi şi ucraineni – se macină într-un război fratricid. Este o rană adâncă pentru Europa şi o mare suferinţă pentru milioane de familii.

Ziua Internaţională a Păcii trebuie să fie pentru noi toţi un moment de reflecţie: să înţelegem că adevărata demnitate a omului se întemeiază pe dragoste, iertare şi solidaritate, nu pe arme şi distrugere. Facem deci apel şi cu această ocazie la preşedinţii celor două naţiuni ortodoxe să lase armele şi să caute pacea. Doar întorcându-ne la Dumnezeu şi la valorile Evangheliei putem construi o lume în care pacea să fie mai puternică decât războiul, iar iubirea mai puternică decât ura.

Partidul S.O.S. România va continua să acţioneze politic atât în Parlamentul României cât şi în Parlamentul European pentru pace şi împotriva războiului, pentru respectarea dreptului internaţional, pentru renunţarea la forţă şi la ameninţarea cu forţa în relaţiile internaţionale.

Pacea este lumina lui Dumnezeu în mijlocul întunericului şi este singura cale prin care naţiunile pot prospera şi garanta viitorul generaţiilor care vor veni după noi!

Categorie: Comunicate

Astăzi, 15 septembrie, sărbătorim Ziua Internaţională a Democraţiei, un moment de aducere aminte că libertatea, suveranitatea şi respectul pentru voinţa poporului sunt pilonii pe care se clădeşte destinul unei naţiuni.

Democraţia nu este un dar oferit de alţii, ci rodul sacrificiului generaţiilor de români care au luptat pentru libertate şi dreptate. Este expresia suveranităţii naţionale şi a dreptului poporului român de a-şi alege singur viitorul. Cel puţin în teorie, pentru că nu putem uita că în data de 5 octombrie 2024, Curtea Constituţională a României a refuzat validarea candidaturii doamnei avocate şi eurodeputate Diana Iovanovici-Șoşoacă, Preşedinta Partidului S.O.S. România, încălcând flagrant litera şi spiritul Constituţiei României. În loc să fie garantul suprem al legii fundamentale, CCR a ales să ignore dreptul cetăţenilor de a decide liber, prin vot, cine îi reprezintă.

Această atitudine nu doar că subminează democraţia, dar pune sub semnul întrebării însăşi credibilitatea instituţiilor statului. Democraţia înseamnă respectarea voinţei poporului, nu restrângerea ei prin măsuri abuzive.

În urma intervenţiilor brutale ale CCR si BEC, România a fost sever retrogradată de la „democraţie deficitară” la „regim hibrid” în Indexul Democraţiei 2024.

România a devenit practic singura ţară membră UE clasificată ca „regim hibrid”, asemeni Turciei şi Bosniei, ca urmare a uneia dintre cele mai accentuate prăbuşiri ale indicatorilor democratici înregistrate în 2024 în clasamentul global întocmit de Economist Intelligence Unit (EIU).

Ce înseamnă regim hybrid? Înseamnă o combinaţie între caracteristici autoritare şi democratice, există alegeri, dar acestea sunt influenţate de guvern şi nu sunt complet libere sau corecte, există o formă de opoziţie, dar aceasta este restricţionată sau de-a dreptul înăbuşita.

Și în acest context semnalez o situaţie de tip stalinist, fără precedent în istoria post-decembristă, îndreptată împotriva membrilor, simpatizanţilor şi voluntarilor Partidului S.O.S. România care au fost convocaţi, audiaţi, cercetaţi şi anchetaţi de către organele de urmărire penală pentru simpla participare la activităţi de campanie electorală, la peste un an şi jumătate după încheierea acestora.

În judeţul Bacău, dar şi în alte judeţe ale ţării, membrii, simpatizanţii şi voluntarii Partidului S.O.S. România au fost supuşi unor presiuni fără precedent: poliţiştii s-au prezentat la uşile oamenilor, acasă, în faţa familiilor lor, pentru a le înmâna citaţii; în alte cazuri, aceştia s-au deplasat la locurile de muncă ale persoanelor vizate, în faţa colegilor, creându-le o stare de ruşine şi intimidare, solicitându-le să se prezinte de urgenţă la poliţie; unii simpatizanţi au fost sunaţi şi ameninţaţi că riscă puşcăria pentru presupuse „semnături false”, iar altora li s-a spus că le-au fost furate datele, deşi oamenii au declarat că nu au falsificat nimic şi nu li s-au sustras datele personale, iar în anumite situaţii li s-a transmis că „e mai bine să nu îşi mai amintească nimic” sau să declare că „nu recunosc semnăturile”, pentru a evita să fie „târâţi prin tribunale”.

Este revoltător ca un partid politic de opoziţie să fie hărţuit sistematic pentru simplul fapt că a ales să reprezinte o voce critică în societate, iar astăzi, de Ziua Internaţională a Democraţiei, constatăm că în România Democraţia a murit!

România are nevoie de o democraţie reală, în care Constituţia să fie respectată şi nici o instituţie să nu-şi aroge puteri mai presus de popor. Libertatea, dreptatea şi suveranitatea naţională nu sunt negociabile. Și nici democraţia!

Categorie: Comunicate

Astăzi, 13 septembrie, sărbătorim Ziua Pompierilor din România, care nu sunt doar salvatori, ci şi eroi care au scris istorie cu sânge şi jertfă.

Momentul care a rămas veşnic în conştiinţa naţională este 13 septembrie 1848 – Bătălia din Dealul Spirii, când pompierii români, conduşi de căpitanul Pavel Zăgănescu, au ţinut piept trupelor otomane. Atunci, pompierii nu au luptat doar cu focul, ci şi pentru onoarea şi demnitatea românească, dovedind că dragostea de Țară şi de libertate arde mai puternic decât orice flacără!

Astăzi, urmaşii acelor bravi luptători poartă aceeaşi uniformă şi aceeaşi datorie sfântă: să salveze vieţi. Fie că se luptă cu incendiile mistuitoare, cu apele revărsate, cu accidentele rutiere sau cu dezastrele naturale, pompierii intervin mereu primii, acolo unde viaţa atârnă de o clipă.

În lupta cu focul, fiecare secundă contează, iar pompierii români au învăţat să înfrunte pericolul cu sânge rece, curaj şi credinţă. Ei nu privesc înapoi, nu ezită, ci intră în flăcări cu gândul la datoria lor faţă de români.

Astăzi, România se poate baza pe pompierii săi, la fel cum s-a bazat în momentele grele ale istoriei. Ei sunt scutul viu al Naţiunii, cei care veghează la liniştea şi siguranţa familiilor noastre.

În faţa lor, ne plecăm cu respect, astăzi şi în fiecare zi! Cinste eroilor pompieri!

Categorie: Comunicate

Astăzi, 10 septembrie 2025, se împlinesc 153 de ani de când Eroul Naţional Avram Iancu a plecat la Domnul, după o viaţă de sacrificii şi de lupte.

Avram Iancu nu este doar o figură a istoriei, ci o flacără vie în conştiinţa românilor. Născut în mijlocul moţilor, crescut în umbra nedreptăţilor, Iancu a înţeles din tinereţe că libertatea nu se câştigă prin rugăminţi, ci prin luptă.

El a fost marginalizat de stăpânirea vremii pentru că era „fiu de iobag”. Dar tocmai acest stigmat s-a transformat în armă: a devenit avocat, a ridicat poporul său şi a arătat lumii că românii nu pot fi reduşi la tăcere. În 1848, la doar 24 de ani, cu glas puternic le-a strigat moţilor „Voi sunteţi poporul!” şi a dovedit că dreptatea nu poate fi îngenuncheată.

Avram Iancu a fost vânat, prigonit, ameninţat cu moartea. Și totuşi el nu a cedat. A organizat, a mobilizat, s-a opus anexării Transilvaniei la Ungaria, hotărâtă de Dieta de la Cluj în mai 1848, cu ignorarea realităţii etnice din Transilvania unde românii reprezentau majoritatea covârşitoare a populaţiei. A purtat lupte decisive împotriva celor ce voiau să şteargă existenţa naţională a românilor din Transilvania. A stat în fruntea Țării Moţilor şi a ţinut piept trupelor maghiare, apărând cu arma în mână dreptul românilor la viaţă, la limbă şi la pământ.

Astăzi, după 153 de ani de la trecerea sa la Domnul, datoria noastră este să continuăm lupta lui. Nedreptăţile nu au dispărut iar atacurile la demnitatea românilor revin sub alte forme. Trădarea de atunci seamănă cu trădarea de acum.

Noi, cei de azi, nu avem voie să uităm exemplul lui Avram Iancu! Nu avem voie să lăsăm memoria lui să fie redusă la un nume de stradă sau la un grup statuar! Avram Iancu înseamnă rezistenţă, curaj şi apărarea neamului românesc cu orice preţ.

Membrii şi simpatizanţii Partidului S.O.S. România au fost şi în acest an prezenţi la Țebea, unde se odihneşte Crăişorul Munţilor, reafirmând hotărârea de a continua lupta pentru libertate, dreptate şi Naţiunea Română începută de Eroul Naţional Avram Iancu şi strigând într-un glas:

Trăiască duhul lui Iancu, trăiască moţul între moţi!

Câmpia libertăţii spune că Avram Iancu suntem toţi!

Categorie: Comunicate

În fiecare an pe 31 august sărbătorim comoara cea mai de preţ a neamului nostru: Limba Română! Liantul care a unit generaţii, ţinuturi şi destine, limba strămoşilor noştri este puntea ce leagă trecutul de viitor, temelia identităţii noastre naţionale.

Limba română nu este doar un mijloc de comunicare – este sufletul poporului român. Eminescu o numea cu dragoste „floarea sufletului etnic al românimii”, iar adevărul spus de el rămâne veşnic: „Când ea se va stinge, atunci şi poporul va pieri.” Pentru că cine îşi pierde limba, îşi pierde rădăcinile şi se deznaţionalizează. Și din păcate, milioane de români au fost de-a lungul istoriei asimilaţi, pierzându-şi graiul strămoşesc prin maghiarizare, rusificare, ucrainizare, sârbizare, bulgarizare sau grecizare.

Astăzi, în afara graniţelor României, trăiesc peste 10 milioane de români care duc cu ei, ca pe o icoană, graiul strămoşesc. În total, peste 30 de milioane de suflete din întreaga lume vorbesc româneşte. Ei sunt dovada vie că limba noastră trece dincolo de graniţe şi devine o patrie în sine.

Astăzi, să nu uităm că românii din Basarabia, Bucovina, Ținutul Herţa, Valea Timocului, Voivodina sau din Peninsula Balcanică vorbesc aceeaşi limbă, uneori cu bucurie, alteori cu suferinţă, dar întotdeauna cu mândrie.

Tot astăzi să ne amintim că limba română are patru dialecte: dacoromân, aromân, megleno-român şi istro-român. Iar dacă dialectul dacoromân este limba oficială a celor două state româneşti – România şi Republica Moldova – şi are statut de limbă oficială şi în provincia autonomă Voivodina din Serbia, dialectele aromân, megleno-român şi istro-român sunt astăzi în primejdie, ameninţate cu dispariţia. În Grecia, Albania, Bulgaria, Macedonia de Nord şi Croaţia, aromânii, megleno-românii şi istro-românii nu au acces la educaţie în limba română în şcolile de stat şi nici la servicii religioase în limba maternă, deşi în România minorităţile greacă, albaneză, bulgară, macedoneană şi croată au reprezentanţi în Parlament. Aceasta este o nedreptate pe care nu o putem trece sub tăcere!

Să ne amintim că limba română ne uneşte de la Tisa până dincolo de Nistru, din Bucovina până în Tesalia şi din Bucureşti până în diaspora de pe toate continentele. Ea este liantul care face din românii risipiţi în lume o singură familie.

Astăzi, oriunde bate inima unui român – la Bucureşti, la Chişinău, în Bucovina, în Basarabia sau în orice colţ al lumii – bate şi pentru limba lui. Este datoria noastră să o păstrăm curată, să o transmitem copiilor noştri şi să o apărăm de uitare şi înstrăinare.

Astăzi şi pentru totdeauna, patria noastră este limba română. S-o păstrăm vie, s-o apărăm şi s-o dăruim generaţiilor viitoare!

La mulţi ani, Limbă Română! La mulţi ani, români de pretutindeni!

Categorie: Comunicate

Astăzi sărbătorim unul dintre cele mai puternice simboluri ale României: Imnul Naţional „Deşteaptă-te, române!”. De 177 de ani, versurile Imnului au însufleţit poporul român în momentele de glorie, dar şi în cele mai grele încercări ale istoriei.

„Deşteaptă-te, române!” nu este doar un cântec solemn, este o chemare fermă la Unitate, Demnitate şi Luptă!

Radicale şi mobilizatoare, versurile sale continuă să inspire generaţii întregi de români şi să definească spiritul românesc: dârz, neînfricat şi liber!

Alături de Drapel şi de Stema Țării, Imnul Naţional este expresia vie a identităţii noastre naţionale. Este sinteza idealurilor, valorilor şi aspiraţiilor poporului nostru: Libertatea, Independenţa, Suveranitatea şi Demnitatea Naţională!

Încă din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost cântecul speranţei şi al rezistenţei, purtat în inimă de milioane de români pentru puterea sa de a uni şi de a da glas dorinţei de libertate. Pentru o perioadă de timp, a fost şi Imnul Naţional al Republicii Moldova, semn al legăturii profunde dintre cele două state româneşti.

Însuşi titlul Imnului „Deşteaptă-te, române!” este un îndemn permanent: să nu uităm cine suntem, să nu ne abatem de la valorile noastre şi să acţionăm cu demnitate pentru prezentul şi viitorul României. Iar astăzi, când intonăm Imnul, o facem ca de fiecare dată cu respect şi credinţă în puterea Neamului Românesc!

La Mulţi Ani tuturor românilor din Țară şi din afara graniţelor cu prilejul Zilei Imnului Naţional al României!

Categorie: Comunicate

În fiecare an, pe 26 iunie, marcăm Ziua Drapelului Naţional, o sărbătoare încă prea puţin cunoscută şi asimilată în conştiinţa colectivă a românilor.

Sărbătoarea Tricolorului, acest simbol fundamental al identităţii şi unităţii noastre naţionale, nu ocupă încă locul pe care îl merită în sufletul fiecărui român.

Și pentru că avem o sărbătoare a drapelului naţional instituită prin lege, avertizez cu această ocazie că în judeţele Covasna şi Harghita, drapelul naţional este adesea sfidat sau ignorat, ca şi cum prezenţa lui ar fi o ofensă şi nu un simbol firesc al unei Românii independente, suverane, unitare şi indivizibile. La fel de grav este că în teritoriile româneşti răpite în urma celui de-al Doilea Război Mondial – în nordul Bucovinei şi în sudul Basarabiei, dar şi în Transnistria – tricolorul românesc este considerat, în mod nedrept şi ofensator, simbol fascist. Aceste denaturări ale adevărului istoric şi ale simbolisticii noastre naţionale reprezintă o rană deschisă în sufletul tuturor românilor şi o provocare la adresa valorilor noastre naţionale.

Trebuie să ne amintim, totodată, că sub tricolor suntem acelaşi popor, atât în România, cât şi în Republica Moldova, chiar dacă frontierele politice ne despart încă. Drapelul nostru roşu, galben şi albastru exprimă continuitatea istorică, legătura de sânge şi spirit între fraţi şi dreptul legitim la unitate naţională, oriunde s-ar afla românii, inclusiv în comunităţile exilului economic românesc – în Italia, Spania, Marea Britanie, Germania şi toată Europa, precum şi în America de Nord – unde tricolorul flutură pe casele multor români ca simbol al rădăcinilor, al apartenenţei şi demnităţii naţionale. Pentru milioanele de români care au fost nevoiţi să îşi caute rostul departe de ţară, steagul nu este doar o pânză vopsită în roşu, galben şi albastru, ci şi esenţa identităţii lor şi puntea de legătură cu România.

De aceea, Ziua Drapelului Naţional trebuie să fie pentru noi toţi un prilej de reafirmare a solidarităţii naţionale, de respect şi mândrie faţă de acest simbol suprem. Tricolorul ne cheamă să fim demni, uniţi şi conştienţi de identitatea noastră, indiferent de graniţe sau vremuri.

Să cinstim deci drapelul naţional nu doar prin vorbe, ci şi prin fapte care să arate respectul nostru faţă de trecut, responsabilitatea faţă de prezent şi încrederea în viitorul românesc!

Categorie: Comunicate

Miercuri, 18 iunie, am susţinut declaraţia politică cu titlul ”Comemorarea părintelui naţionalismului românesc, Mihai Eminescu”.

Membrii şi simpatizanţii Partidului S.O.S. România au comemorat duminică, 15 iunie, împlinirea a 136 de ani de la plecarea la Domnul a părintelui naţionalismului modern românesc, Mihai Eminescu.

Am comemorat nu doar „poetul nepereche”, dar şi omul politic naţionalist şi gazetarul tradiţionalist, fondatorul Societăţii “Carpaţii”, înfiinţată la 24 ianuarie 1882, cu scopul unirii tuturor pământurilor româneşti aflate sub administraţie străină, într-un singur stat numit Dacia Mare.

Toţi cei care l-au comemorat cu fast doar pe „poetul naţional”, lăsând în umbră activitatea lui de gazetar şi de om politic naţionalist, au devenit complici cu cei care l-au asasinat moral şi fizic în 1889, urmărind ca Eminescu să rămână în memoria românilor doar ca poet, cu toate că principala sa activitate a fost cea de jurnalist.

Toţi cei care l-au elogiat doar pe ”Luceafărul poeziei româneşti” au devenit părtaşi cu toţi cei care i-au trecut sub tăcere opera publicistică timp de peste un secol, prezentându-l pentru posteritate doar ca pe „ultimul mare poet romantic european”.

Partidul S.O.S. România, fondat doctrinar în mare măsură pe gândirea politică şi economică naţionalistă eminesciană, promovează încă de la întemeiere adevărul despre omul politic şi jurnalistul naţionalist Mihai Eminescu şi o vom face în continuare!

În final voi cita câteva pasaje din poezia Scrisoarea III, în care marele Eminescu face un portret nemilos al clasei politice din vremea sa, plină de politicieni corupţi, trădători de ţară şi demagogi. După 136 de ani, mesajul este mai actual ca niciodată, semn că Eminescu a prevăzut că unii politicieni nu se vor schimba, indiferent de epocă.

”Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!

I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!

Și această ciumă-n lume şi aceste creaturi

Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri

Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,

Îndrăznesc ca să rostească pân' şi numele tău... ţară!

Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,

Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?

Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă

Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,

Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,

Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?

Prea v-aţi arătat arama sfâşiind această ţară,

Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,

Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,

Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!

Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;

Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;

Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.

Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,

Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,

Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,

Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!”

Categorie: Comunicate

Astăzi am susţinut declaraţia politică cu titlul ”România nu acceptă niciun fel de imixtiuni în treburile interne ale Statului Român din partea ambasadorilor străini” în care am arătat că sâmbătă, 7 iunie, partidul S.O.S. România şi Asociaţia Noua Dreaptă au organizat la Bucureşti cea de-a XX-a ediţie a Marşului Normalităţii, cea mai constantă manifestare publică din România, organizată în sprijinul valorilor familiei.

Zeci de mii de români au ieşit în stradă pentru a dezavua parada homosexualilor, organizată în aceiaşi zi şi pentru a spune cu această ocazie un nu hotărât legalizării parteneriatelor, căsătoriilor şi adopţiilor homosexuale şi un da la fel de hotărât familiei naturale, întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie.

Patriarhia Română a emis, de asemenea, un comunicat prin care şi-a exprimat deschis dezaprobarea cu privire la organizarea la Bucureşti, într-o capitală creştină, a unei parade a homosexualilor, denumită în mod badjocoritor şi provocator ”Bucharest pride”, adică ”mândria Bucureştiului”, în ajunul Marelui praznic Împărătesc al Rusaliilor.

În aceiaşi zi, 24 de ambasadori acreditaţi la Bucureşti au transmis o declaraţie comună de susţinere a paradei homosexualilor din Bucureşti, săvârşind o ingerinţă grosolană în afacerile interne ale României şi o încălcare clară a statutului diplomatic.

Ambasadele semnatare sunt: Ambasada Australiei, Ambasada Austriei, Ambasada Belgiei, Ambasada Marii Britanii, Ambasada Canadei, Ambasada Republicii Chile, Ambasada Columbiei, Ambasada Republicii Croaţia, Ambasada Republicii Cehe, Ambasada Regatului Danemarcei, Ambasada Estoniei, Ambasada Elveţiei, Ambasada Finlandiei, Ambasada Franţei, Ambasada Germaniei, Ambasada Greciei, Ambasada Irlandei, Ambasada Mexicului, Ambasada Norvegiei, Ambasada Portugaliei, Ambasada Republicii Slovenia, Ambasada Spaniei, Ambasada Suediei şi Ambasada Regatului Ţărilor de Jos.

Aceşti 24 de ambasadori, care se cred stăpânii României, au încălcat toate uzanţele diplomatice şi voi face o interpelare Ministrului de Externe şi îi voi cere să-i convoace pe cei 24 de ambasadori pentru această imixtiune grosolană în treburile interne ale Statului Român şi pentru această activitate incompatibilă cu statutul lor diplomatic, cu încălcarea convenţiilor la care România este parte, precum Convenţia de la Viena sau Carta Naţiunilor Unite dar şi a principiului care prevede că este interzis amestecul în treburile interne ale unui stat de către alte state, ori reprezentanţi ai acestora.

Suntem un stat suveran şi independent, nu o colonie, iar îndemnul public făcut de cei 24 de ambasadori este ieşit din cadrul diplomaţiei şi al respectului reciproc între state.

Conform Convenţiei de la Viena din 18 aprilie 1961 privind relaţiile diplomatice, document ratificat de România prin Decretul nr. 566 din 1968, diplomaţii străini au datoria de a respecta legile statului de reşedinţă şi de a nu se amesteca în treburile sale interne. Convenţia este clară: orice abatere de la aceste principii atrage, în mod legitim, declararea ca persona non grata a acelor vinovaţi.

Expunerea de motive care a însoţit ratificarea Convenţiei precizează explicit că misiunile diplomatice nu sunt instrumente de presiune politică, ci punţi de cooperare şi prietenie între state. Rolul lor este de a reprezenta, a negocia şi a informa, nu de a dicta sau a influenţa politici interne.

Prin urmare, solicit public Ministerului Afacerilor Externe să-i convoace de urgenţă pe toţi cei 24 de ambasadori şi să le adreseze un avertisment oficial, în termeni fermi şi clari. România nu este o colonie şi nu va accepta sub nicio formă derapaje de la normele diplomatice internaţionale!

Diplomaţia se bazează pe respect reciproc iar cine nu respectă România, nu are ce căuta la Bucureşti!